In ce fel diabetul poate sa determine aparitia hipertensiunii arteriale?

Mai mult de jumatate dintre pacientii diabetici sunt si hipertensivi. O astfel de asociere nu poate sa fie intamplatoare; exista numeroase mecanisme fiziopatologice care stau la baza aparitiei hipertensiunii arteriale in diabetul zaharat. In materialul urmator va invitam sa aflati mai multe despre aceasta situatie, de la dna dr Ana-Maria Vintila.

Pentru a intelege mai bine despre ce este vorba, vom preciza mai intai faptul ca tensiunea arteriala este practic dependenta de debitul cardiac, frecventa cardiaca, de forta de contractie a celulelor miocardice, adica muschiul inimii, si de asemenea de rezistenta vaselor din sistemul nostru circulator. Diabetul zaharat le poate afecta pe toate acestea astfel incat se poate ajunge cu usurinta la hipertensiune arteriala.

Pornind de la ideea ca diabetul zaharat se caracterizeaza prin concentratia crescuta a glucozei in sange, altfel spus, a zaharului in sange. Aceasta hiperglicemie persistenta, cu o concentratie crescuta timp indelungat a glucozei in sange, va determina starea de hiperosmolaritate. Aceasta hiperosmolaritate tinde sa fie corectata de catre organism prin atragerea lichidului din celule catre spatiul extracelular si de acolo in interiorul vaselor cu tendinta de a dilua aceasta glucoza in exces.

Glucoza in exces poate fi diluata dar lichidul acesta excedentar in vasele de sange va face sa avem o presiune mai mare in vase si, astfel genereaza hipertensiunea arteriala.

S-a demonstrat ca la pacientul diabetic avem de-a face cu o sensibilitate crescuta la sare. Multi hipertensivi sunt sensibili la sare si de aceea medicii cardiologi recomanda pacientului, cat se poate de des, sa nu consume exces de sare, sa nu consume alimente conservate prin sarare, sa evite cat se poate de mult aportul acestui ingredient. Pacientul diabetic este mai sensibil decat un om obisnuit la consumul de sare astfel incat are tendinta sa retina in organism sarea si, odata cu ea, apa. Retinand apa in organism, vom avea de-a face cu un volum intravascular crescut si, deci, cu tensiune arteriala crescuta.

Pe langa acest lucru, vorbim foarte frecvent, in ultima vreme, de diabetul zaharat de tip II. Acesta este cu o prevalenta in crestere in epoca noastra din cauza unui stil de viata inadecvat, din cauza faptului ca se consuma multi carbohidrati, adica multe dulciuri, multe fainoase, si mai putin fructe si legume proaspete. Oamenii fac mai putin efort fizic decat faceau pe vremuri, stand mai mult timp in fata calculatorului si a altor dispozitive, fiind sedentari si de aceea avem de-a face cu aparitia obezitatii. In momentul in care avem de-a face cu obezitatea, aceasta se asociaza cu o rezistenta crescuta a tesuturilor la actiunea insulinei – principalul hormon care scade glicemia si controleaza nivelul zaharului in sange. In momentul in care tesuturile sunt rezistente la actiunea insulinei, reactia fireasca a organismului este sa creasca nivelul de insulina din sange pentru a compensa partial macar aceasta rezistenta. Vom avea de-a face, asadar, cu o hiperinsulinemie, adica o concentratie crescuta a insulinei in sangele periferic. Aceasta insulina, pe de-o parte va determina aparitia de grasimi care se depun in tesutul adipos si, ca atare, va intretine obezitatea si, pe de alta parte, contribuie la multe mecanisme care determina hipertensiunea arteriala. Intre acestea: activeaza sistemul nervos simpatic, asa numitul sistem de lupta, cel care e activeaza atunci cand suntem speriati, stresati, emotionati, cand avem de-a face cu un pericol. Acest sistem nervos simpatic, prin definitie, creste si tensiunea arteriala. Iata ca insulina in exces, la acesti pacienti, favorizeaza stimularea sistemului nervos simpatic si, implicit, genereaza hipertensiune arteriala. Pe de alta parte, tot insulina este cea care favorizeaza producerea de renina de la nivelul rinichiului, iar renina declaseaza un ax care produce angiotensina 2. Aceasta este o substanta care produce vaso-constrictie, adica face ca vasele de sange sa se stramtoreze excesiv, sa aiba un tonus crescut, ceea ce creste, de asemenea, nivelul presiunii arteriale.

Acestea ar fi cateva mecanisme prin care pacientul diabetic dezvolta hipertensiune arteriala. Daca vorbim de un pacient vechi diabetic, se adauga la mecanismele enuntate anterior si faptul ca apar complicatiile cronice ale diabetului zaharat. Se stie foarte bine ca unul dintre organele care sufera in diabetul zaharat este chiar rinichiul. Intre rinichi si hipertensiunea arteriala exista o legatura foarte importanta. Rinichiul bolnav produce practic hipertensiune arteriala. Astfel, un pacient diabetic care va avea in timp, datorita bolii care a evoluat fara sa fie tratata corespunzator, s-a complicat cu boala de rinichi, va avea hipertensiune si in legatura cu aceasta din urma.

Sunt multe mecanisme care fac sa se asocieze hipertensiunea arteriala cu diabetul zaharat, dar ceea ce este cel mai important este nu cum apar aceste doua boli impreuna ci mai ales faptul ca ele se potenteaza reciproc, reprezinta ambele factor de risc cardiovascular major iar impreuna duc la aparitia si progresia aterosclerozei ce este responsabila de evenimentele cardiovasculare majore precum infarctul acut de miocard sau accidentul vascular cerebral.

Articole recomandate

(0 comentarii)

Sanatate in 4 pasi

Unul din doi romani sufera de hipertensiune arteriala, care netratata duce la boli cardiovasculare grave, atac de cord, accident vascular cerebral, insuficienta renala.

(0 comentarii)

Medicamentele nu sunt bomboane, respecta intocmai prescriptia medicului!

Sustinerea familiei este foarte importanta in viata celor care sufera de hipertensiune arteriala.